miercuri, 17 noiembrie 2010

Viata ca un joc de Mafia...

...cred ca majoritatea stiti jocul Mafia...se joaca intr-un grupa mai mare: "Orasul" si in cadrul orasului se regasesc cativa mafioti, cativa doctori si cativa politisti. Problema e ca nimeni nu stie cine ce rol joaca...in afara de Povestitor. Atunci cand orasul doarme mafiotii ataca, doctorii incearca sa vindece si politistii sa gaseasca vinovatii. Dar toti merg la ghici iar apoi se fac acuzatii. Dar asa usor poti fii dus in eroare, daca un perosnaj stie sa joace bine teatru. Daca este acuzat si stie bine sa se apere si sa se prefaca foarte usor il poti crede si sa acuzi pe altul care poate e nevinovat.
Asa e si in viata de zi cu zi...Toti facem parte din Oras dar in sinea noastra doar noi si Povestitorul stim ce si cine suntem cu adevarat: un doctor care vrea sa ajute pe cei din jur, un polititst care vrea dreptate cu orice pret sau un mafiot care taie in carne vie si nu ii pasa de sentimentele celor din jur...
De atatea ori mi s-a intamplat sa cred ca cineva imi este prieten si sa aflu mai taziu ca s-a purtat fata de mine ca un mafiot, pe fata era un prieten bun dar de fapt m-a tradat.
S-a intamplat de asemenea sa consider pe cineva ca imi vrea binele dar de fapt sa fie un polititst care vrea sa faca dreptate cu orice pret chiar daca asta insemna sa ma raneasca.
Si am avut parte si de multi doctori care desi eu nu stiam, din umbra vegheau la binele meu.

Ii multumesc lui Dumnezeu pentru toti, atat pentru cei pe care i-am descoperit cat si pentru cei pe care nu ii stiu, fie ei doctori, polititsti sau mafioti....De la toti am invatat cate ceva si prin ei am devenit mai puternica. Datorita lor sunt tot mai aproape de Dumnezeu.
Dar toate astea m-au costat mult suflet...

In ceea ce priveste Povestitorul, atunci cand tot orasul doarme, El vegheaza si stie pe fiecare...si ii rasplateste fiecaruia dupa masura cu care a masurat si dupa modul in care s-a purtat...
Nu e treaba mea sa ii judec, ci a Lui.